Igor Popovici
Imagini și topo
Descriere
La 16 iulie 1961 în Piatra Craiului a participat la etapa a doua a Alpiniadei de vară cu echipa Metalul 23 August (antrenor Ion Chiciorea) unde s-a remarcat alături de Voicu Tolan şi Teutsch Henz.
După cum am arătat, la începutul anului 1963 alpiniştii au avut o mare realizare, premiera de iarnă a Fisurii Albastre, iar în februarie escaladat Creasta Arpăşelului din Munţii Făgăraşului, care din nefericire s-a soldat cu un tragic accident... Secţia alpină a clubului Ştiinţa instalase o tabără la cabana de la lacul Bîlea din Munţii Făgăraşului. În dimineaţa de 7 februarie 1963 au plecat de acolo patru tineri alpinişti care şi-au propus să parcurgă creasta Arpăşelului, de la vest la est. Primul - Marius Aniţia - era student la medicină, un om plin de dîrzenie; al doilea — Igor Popovici, era un matematician care aplica rigorile acestei discipline şi cu prilejul ascensiunilor. Ceilalţi doi erau alpinişti hunedoreni, Ion Silca şi Constantin Zamfir şi îşi făceau studiile la Bucureşti, fiind cunoscuţi prin performanţele obţinute în ţară şi peste hotare. Seara ei nu s-au mai întors la cabană. Prietenii, de îndată ce au aflat de dispariţia echipei, au plecat din Bucureşti pe acelaşi traseu, au descoperit şi au fotografiat ultimele lor urme lăsate în zăpadă. În ziua de 11 februarie, către ora prînzului, ajungînd în punctul cel mai înalt al crestei Arpăşelului, aceştia au descoperit urmele care dovedeau că echipa a trecut pe acolo, după efectuarea traseului. Către sfîrşitul primăverii, topirea zăpezilor a descoperit patru trupuri neînsufleţite legate prin aceeaşi coardă. Aniţia a avut asupra sa un aparat fotografic încărcat cu un film color sensibil. După developarea filmului, fotogramele au constituit dovada incontestabilă a parcurgerii crestei de către echipa care a avut acest tragic sfîrşit. În amintirea celor dispăruţi, studenţii au înălţat acolo un obelisc.
În zilele de 12 şi 13 august 1961 s-a desfăşurat în Bucegi etapa a II-a, de vară a alpiniadei organizate de Comisia de Alpinism București, unde a urcat cu Marius Aniţia (Ştiinţa) traseul Fisura Mult Dorită.
De asemenea în august 1961 cu Valeria Tudoroiu a urcat traseul Central din Peretele Padina Lăncii și Peretele Central al Marelui Grohotiş.
Cu Madlena Breahnă în 1961 a urcat în Piatra Craiului creasta Medardus și în 1962 în Bucegi traseul Eftimie Croitoru, iar în Cheile Bicazului Creasta Hornului Roșu.
În 1962 a făcut parte dintre instructorii de alpinism de la Știința, Mircea Săndulescu fiind unul dintre elevii săi.
Alături de Robert Domneșteanu a reuşit prima parcurgere de iarnă a traseului Fisura Albastră Directă, finalizând ascensiunea după 2 nopţi petrecute în perete (30 decembrie 1962-1 ianuarie 1963).
Premiere de iarnă
Traseu | Grad | Tip traseu | Locație |
---|---|---|---|
Fisura Albastră Directă | 6B, 7a+ (6a+, A1) | Traseu clasic | Bucegi, Coştila, Peretele Văii Albe, Circul 1 |
Creasta Arpăşelului (parcurgere V-E) | 4A, (4c/4c+) | Traseu clasic | Făgăraşului, Arpăşel, Arpăşel |